Polen graminee

Aceasta alergie apare mai ales la cei care au o predispozitie genetica pentru alergii, numita si atopie – sunt persoane care au in familie rude cu boli alergice, pe de o parte, iar pe de alta parte au avut in copilarie urticarie, bronsiolite sau dermatita atopica. In plus, in sange au eozinofilele constant crescute, precum si imunoglobuline Ig E peste limita considerata normala pentru grupa de varsta din care face parte persoana in cauza.

Totusi, alergia la graminee poate sa apara “de novo”, in general la copii, adolescenti si persoane tinere, fara antecedente in familie sau personale de alergie.

 Alergia la polen de graminee este cea mai cunoscută polinoză din Europa şi din ţara noastră. Gramineele reprezintă o mare familie de plante (aproape 12.000 de specii diferite) care sunt anemofile, adică polenizate cu ajutorul vântului.

Grăuncioarele de polen sunt purtate de curenţii de aer şi, atunci când şi o cantitate mică vine în contact cu ochii, nasul sau pielea persoanelor sensibilizate, poate produce reacţii ca: strănut, mâncărimea nasului, secreţii nazale apoase, nas înfundat, lăcrimare, mâncărimea ochilor şi înroşirea lor, umflarea pleoapelor, mâncărimi în cerul gurii, tuse şi senzaţie de sufocare cu respiraţie şuierătoare.

Reacţiile alergice se repetă an de an în acelaşi sezon, odată cu creşterea concentraţiei de polen în atmosferă. Sezonul polenului de graminee sălbatice (timoftica, firuţa, păiuşul roşu, iarba câmpului, iarba de gazon) şi al gramineelor de cultură (orz, ovăz, secară, grâu, porumb) se întinde din luna martie până în septembrie, dar are un vârf polinic în lunile mai, iunie şi iulie. Nivelul polenului din atmosferă scade doar în zilele ploioase sau răcoroase şi creşte în zilele calde şi însorite.

               http://sante-medecine.journaldesfemmes.com/faq/467-desensibilisation-allergies            

Cladosporium este un gen de fungi , inclusiv unele dintre cele mai comune interioare și exterioare mucegaiuri .

Cladosporium este un gen de fungi , inclusiv unele dintre cele mai comune interioare și exterioare mucegaiuri . Specii produc măsline-verde colonii maro sau negru, și au închis pigmentate de conidii , care sunt formate în lanțuri simple sauramificare. Multe specii de Cladosporium sunt frecvent întâlnite pe viață șiplante moarte. Unele specii sunt agenți patogeniplantelor, altele parazitează alte ciuperci. Cladosporium sporii sunt dispersate de vânt și ele sunt adesea extremabundente în aerul exterior. În interior Cladosporium specii pot crește pe suprafețe atunci când umezeala este prezentă. Fulvum Cladosporium , cauza de mucegaifrunzetomate, a fost un model important genetice, prin aceea că genetica de rezistență gazdei sunt înțelese.În 1960, sa estimat că genul Cladosporium a conținutjur500 de plante-patogene și saprotrofe specii,dar acest număr a fost majorată la peste 772specii.Genul Cladosporium este strâns legată de drojdii negre din ordinul Dothideales .Cladosporium specii sunt adesea foarte osmotolerant, crescând ușor pe mediiconțin 10% sau glucoză 12-17% NaCl.Acestea sunt rareori crescute pe mediiconțin 24% NaCl sau 50% glucoză și nu izolat din mediu cu 32% NaCl sau mai mare.

 Cladosporium herbarum este un organism extrem de comună, găsit pe erbacee moarte și plante lemnoase, textile, cauciuc, hârtie și produse alimentare de toate tipurile. În interior, se găsește în podea, covor si saltele de praf, pereti vopsiti umed acrilice, tapet, izolatie HVAC, filtre și ventilatoare. Cladosporium herbarum este frecvent mucegai cel mai proeminent în aer spora. Aceasta crește într - un interval larg de temperaturi, și a fost frecvent raportată cauzând alterării cărnii în depozitare la rece.

Cele mai multe specii au foarte fragile de spori lanțuri, ceeaface extremdificil săpregătească o montură pentru observarea microscopică în care conidiale lanțurile sunt menținute intacte.

Alternaria este un gen de Ascomycete ciuperci.

 Nu există nici un cunoscut teleomorph pentru Alternaria alternata. Ca urmare, acest agent patogen se propagă prin intermediul sporilor asexuată numite conidii .Aceste conidiospori sunt produse în leziunile de pe frunze mature sau pe moarte.Producția lor poate începe în cât mai puține zece zile de la primele simptome apar, și poate continua până la cincizeci de zile. conidii de A. alternata a lui dispersa prin intermediul curenților de aer, precum și eliberarea lor din leziunile pot fi declanșate de ploi, sau chiar și doar o scădere bruscă a umidității.În cazul în care terenurile conidii pe o frunză, se va aștepta până roua pe timp de noapte, și apoi germina.Se poate introduce fie prin stomatele, sau pătrunde direct prin partea superioară a frunzei, cu ajutorul lui appressorium , infectând frunzei în termen de 12 ore.

Alternaria este un gen de Ascomycete ciuperci. Alternaria specii sunt cunoscute ca importante patogeni de plante . Ele suntasemeneacomune alergeni la om,creștereinterior șiprovoacă febră de fân reacțiihipersensibilitate sau care duc uneori laastm . Acestea provoacă ușor infecții oportuniste în imunocompromisi persoanecum ar fi SIDA pacienți.

Există 299 de specii din genul; ele sunt omniprezente în mediul înconjurător și sunt o parte naturala a florei fungice aproape peste tot. Ele sunt agenți normali de degradare și descompunere . Cei Sporii sunt propagat în aer și a găsit în sol și apă, precum și în interior cât și pe obiecte. Sporii în formă de club sunt unice sau de a forma lanțuri lungi. Ele se pot dezvolta colonii groase , care sunt , de obicei verde, negru sau gri.

Cozeina bovina-Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă

Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă (IPLV) reprezintă o complicaţie a alimentaţiei artificiale cu evoluţie tranzitorie şi durată variabilă, nedepăşind vârsta de doi ani. Prin caracterul său, IPLV este considerată cea mai importantă cauză de diaree cronică la sugar.

 Alergiile alimentare nu beneficiaza de tratament curativ. Singura optiune terapeutica este regimul alimentar de excludere. Pacientii cu alergie la PLV vor elimina din dieta lor laptele si produsele lactate. Dieta de excludere are atat rol terapeutic, cat si diagnostic, asa cum am mentionat mai sus. Majoritatea pacientilor cu alergie la PLV nu tolereaza nici laptele altor mamifere. Studiile in vitro au demonstrat reactivitate incrucisata extensiva intre proteinele din laptele de vaca, capra si oaie. [1,6]

In cazul sugarilor alimentati natural diagnosticati cu alergie la PLV, alaptatul poate fi continuat daca mama  exclude din alimentatia sa laptele si derivatele de lapte. Pentru a preveni carentele nutritionale, dieta mamei va fi suplimentata cu calciu. [4]

Sugarii alimentati artificial  vor primi o formula pe baza de proteine derivate din zer sau cazeina extensiv hidrolizate (FEH). Formulele pe baza de aminoacizi (FAA) sunt indicate  pentru sugarii care refuza FEH (acestea au un gust mai amar decat FAA), daca nu se obtine o ameliorare clinica dupa 2-4 saptamani  de utilizare a unei FEH sau daca raportul cost-beneficiu este in favoarea FAA. Formulele pe baza de soia nu sunt recomandate sub varsta de 6 luni datorita riscului de alergie incrucisata. Pentru copiii mai mari de 1 an exista FEH sau FAA adecvate pentru varsta. [1,4]

Dieta de excludere se mentine timp de 6 luni sau pana ce pacientul are varsta de 9-12 luni, ulterior se efectueaza TPO. Pentru formele de boala IgE mediate, monitorizarea reactiei la testul cutanat prick sau a nivelului seric de IgE specifice poate ajuta in  alegerea momentului optim de reintroducere a PLV in dieta. [4]

In prezent, se desfasoara mai multe studii menite sa demonstreze rolul prebioticelor, probioticelor si al acizilor grasi polinesaturati in modularea dietei pacientilor cu alergie la PLV.

O serie de terapii experimentale imunomodulatoare se dezvolta in domeniul alergiilor alimentare. Pentru alergia la PLV se studiaza imunoterapia pe cale orala, respectiv cea sublinguala, ce au ca scop desensibilizarea pacientului si obtinerea tolerantei la PLV. Inainte de a putea fi folosite in practica curenta, sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua potentialele efecte secundare: reactii adverse acute, toxicitate si implicare in aparitia bolilor autoimune. [1,5]

Prin IPLV se înţeleg reacţiile adverse cu caracter alergic produse de proteinele din laptele de vacă, de tip imediat sau întârziat, determinând o simptomatologie digestivă, cutanată şi respiratorie.

IPLV are un caracter tranzitor, toleranţa la proteinele laptelui de vacă se reinstalează după o perioadă medie de două ori, ca urmare a maturării mucoasei intestinale şi a sistemului imunitar.

Creşterea incidenţei IPLV a fost corelată cu scăderea alimentaţiei la sân şi este în relaţie directă cu vârsta sugarilor. Cu cât sugarul este mai mic, cu atât riscul de a face alergie la proteinele laptelui de vacă este mai mare.

Incidenţa IPLV este variabil raportată în funcţie de zona geografică de criteriile de diagnostic folosite, de vârsta populaţiei studiate, de durata observaţiei, fiind între 0,5 şi 7% la vârsta de 0-2 ani.

Laptele de vacă solicită funcţiile digestive prin cantitatea mare de proteine (3,4 g/100 ml) şi prin calitatea acestora. Din cele peste 20 de fracţiuni proteice cele mai importante sunt: cozeina, beta-lactoglobulina, albumina serum-bovină, gramo-globulina bovină. Toate au proprietăţi antigenice, dar cea mai sensibilizată este beta-lactoglobulina.

IPLV se manifestă clinic prin semne în general necaracteristice. Majoritatea cazurilor debutează în primele şase luni de viaţă, dacă sugarul este alimentat artificial cu lapte de vacă. Apar tulburări digestive cu caracter postprandial (vărsături, scaune diareice), sugarul devine hipotonic, prezintă paloare sau cianoză. După reluarea alimentaţiei cu lapte de vacă reapar scaunele diareice.