Cozeina bovina-Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă

Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă (IPLV) reprezintă o complicaţie a alimentaţiei artificiale cu evoluţie tranzitorie şi durată variabilă, nedepăşind vârsta de doi ani. Prin caracterul său, IPLV este considerată cea mai importantă cauză de diaree cronică la sugar.

 Alergiile alimentare nu beneficiaza de tratament curativ. Singura optiune terapeutica este regimul alimentar de excludere. Pacientii cu alergie la PLV vor elimina din dieta lor laptele si produsele lactate. Dieta de excludere are atat rol terapeutic, cat si diagnostic, asa cum am mentionat mai sus. Majoritatea pacientilor cu alergie la PLV nu tolereaza nici laptele altor mamifere. Studiile in vitro au demonstrat reactivitate incrucisata extensiva intre proteinele din laptele de vaca, capra si oaie. [1,6]

In cazul sugarilor alimentati natural diagnosticati cu alergie la PLV, alaptatul poate fi continuat daca mama  exclude din alimentatia sa laptele si derivatele de lapte. Pentru a preveni carentele nutritionale, dieta mamei va fi suplimentata cu calciu. [4]

Sugarii alimentati artificial  vor primi o formula pe baza de proteine derivate din zer sau cazeina extensiv hidrolizate (FEH). Formulele pe baza de aminoacizi (FAA) sunt indicate  pentru sugarii care refuza FEH (acestea au un gust mai amar decat FAA), daca nu se obtine o ameliorare clinica dupa 2-4 saptamani  de utilizare a unei FEH sau daca raportul cost-beneficiu este in favoarea FAA. Formulele pe baza de soia nu sunt recomandate sub varsta de 6 luni datorita riscului de alergie incrucisata. Pentru copiii mai mari de 1 an exista FEH sau FAA adecvate pentru varsta. [1,4]

Dieta de excludere se mentine timp de 6 luni sau pana ce pacientul are varsta de 9-12 luni, ulterior se efectueaza TPO. Pentru formele de boala IgE mediate, monitorizarea reactiei la testul cutanat prick sau a nivelului seric de IgE specifice poate ajuta in  alegerea momentului optim de reintroducere a PLV in dieta. [4]

In prezent, se desfasoara mai multe studii menite sa demonstreze rolul prebioticelor, probioticelor si al acizilor grasi polinesaturati in modularea dietei pacientilor cu alergie la PLV.

O serie de terapii experimentale imunomodulatoare se dezvolta in domeniul alergiilor alimentare. Pentru alergia la PLV se studiaza imunoterapia pe cale orala, respectiv cea sublinguala, ce au ca scop desensibilizarea pacientului si obtinerea tolerantei la PLV. Inainte de a putea fi folosite in practica curenta, sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua potentialele efecte secundare: reactii adverse acute, toxicitate si implicare in aparitia bolilor autoimune. [1,5]

Prin IPLV se înţeleg reacţiile adverse cu caracter alergic produse de proteinele din laptele de vacă, de tip imediat sau întârziat, determinând o simptomatologie digestivă, cutanată şi respiratorie.

IPLV are un caracter tranzitor, toleranţa la proteinele laptelui de vacă se reinstalează după o perioadă medie de două ori, ca urmare a maturării mucoasei intestinale şi a sistemului imunitar.

Creşterea incidenţei IPLV a fost corelată cu scăderea alimentaţiei la sân şi este în relaţie directă cu vârsta sugarilor. Cu cât sugarul este mai mic, cu atât riscul de a face alergie la proteinele laptelui de vacă este mai mare.

Incidenţa IPLV este variabil raportată în funcţie de zona geografică de criteriile de diagnostic folosite, de vârsta populaţiei studiate, de durata observaţiei, fiind între 0,5 şi 7% la vârsta de 0-2 ani.

Laptele de vacă solicită funcţiile digestive prin cantitatea mare de proteine (3,4 g/100 ml) şi prin calitatea acestora. Din cele peste 20 de fracţiuni proteice cele mai importante sunt: cozeina, beta-lactoglobulina, albumina serum-bovină, gramo-globulina bovină. Toate au proprietăţi antigenice, dar cea mai sensibilizată este beta-lactoglobulina.

IPLV se manifestă clinic prin semne în general necaracteristice. Majoritatea cazurilor debutează în primele şase luni de viaţă, dacă sugarul este alimentat artificial cu lapte de vacă. Apar tulburări digestive cu caracter postprandial (vărsături, scaune diareice), sugarul devine hipotonic, prezintă paloare sau cianoză. După reluarea alimentaţiei cu lapte de vacă reapar scaunele diareice.